ZF: Paradoxal – economia crește peste așteptări, dar veniturile bugetare sunt sub estimări și angajările nu cresc

Economia României a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, luând prin surprindere pe toată lumea. România a avut în T3 cea mai puternică creștere economică din Uniunea Europeană față de trimestrul al doilea, de 1,6%, informează Ziarul Financiar.

Anul agricol de ex­cep­ție și industria au contribuit din plin la creșt­erea economică surprin­ză­toare de 4,1% din al treilea trimestru, aceasta fiind cea mai mare ascensiune a PIB de când a început criza mondială, comparabilă cu cea din T3 2011.

Față de al doilea trimestru din 2013, avansul economiei a fost în T3 de 1,6%, aducând Ro­mânia pe poziția de lider în topul european, cu cea mai puternică creștere economică.

Deși activitatea economică se revigorează, impactul nu se resimte foarte mult la nivel fiscal deoarece avansul economiei se bazează pe exporturi și o agricultură care este nefiscalizată, în timp ce consumul stagnează, ceea ce se vede la nivelul încasărilor din TVA. Ritmul de creștere a veniturilor bugetare a fost în primele nouă luni la jumătate față de creșterea anuală bugetată, evoluția încasărilor bugetare reflectând doar parțial ascensiunea economiei.

Analiștii atrag atenția că agricultura foarte bună maschează performanța slabă a economiei și arată că evoluția economiei este „de­ze­chilibrată” – în timp ce agricultura și industria au contribuții favorabile importante la avansul economiei, comerțul retail și construcțiile continuă să dezamăgească.

„Am putea caracteriza această creștere economică drept una a contrastelor. Pe de o parte avem cea mai mare creștere a PIB-ului dintre toate țările Uniunii Europene care au raportat date până în prezent, dar pe de altă parte avem o structură dezechilibrată. Agri­cultura și industria au avut, cel mai probabil, contribuții semnificative la PIB, în timp ce comerțul retail și construcțiile au evoluat dezamăgitor”, spune Eugen Sinca, analistul-șef al BCR.

Pe ansamblul primelor nouă luni PIB-ul a urcat cu 2,7%, potrivit datelor anunțate de Institutul de Statistică. În trimestrul al doilea economia a urcat cu doar 0,5% față de precedentele trei luni și cu 1,8% la semestru. Agricultura aduce în economie între 15 și 18 mld. euro în funcție de vreme. Iar contribuția pozitivă a acestui domeniu la creșterea economică – în anii agricoli buni ca 2011 sau 2013 – se înregistreză în trimestrele trei și patru.

„În acest an volumul producției a bătut scăderea prețurilor, în 2011 a fost un an cu producții similare în volum, dar atunci prețu­rile au fost mai mari”, explică Lucian Buz­dugan, directorul general al fermei de 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, cea mai mare exploatație agricolă din Uniunea Europeană.

Producția de cereale și de semințe oleaginoase are cea mai mare influență în evoluția agriculturii în cel de-al treilea trimestru pentru că în această perioadă este vândută cea mai mare parte din producția de grâu, orz și rapiță, culturi ce valorează cumulat 1,6 mld. euro.

În ultimii șase ani cele mai mari creșteri ale agriculturii în trimestrul al treilea au fost cele din 2008 (plus 34,8%) și 2011 (22,1%).

Cu toate că datele macro sunt încu­rajatoare, dinspre economia rea­lă semnalele sunt mai puțin optimiste. Oamenii de afaceri rămân sceptici în privința redresării economiei.

„Nu se simte în piață această creștere economică. Am rămas surprins când am văzut datele legate de PIB. Din contră, noi simțim în piață un regres, un declin. Din păcate, agricultura nu poate sus­ține la nesfârșit creșterea”, spune Ma­rius Pintea, market manager în cadrul Akzo No­bel Coatings.

Fără agricultură, avansul PIB-ului ar fi fost de doar 0,3%, iar cea mai slabă perfor­manță este în sectorul construcțiilor, unde investițiile publice au scăzut foarte mult, consideră Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.

Afacerile din agricultură în România sunt dependente atât de vreme, cât și de evoluțiile din piețele regionale și internaționale. Practic, agricultorii nu au control nici asupra cantităților produse, nici asupra prețurilor de vânzare.

Agricultura și-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 și 5,3% în 2012. În schimb, industria și-a majorat contribuția la formarea PIB în ultimii cinci ani, spre 28%, prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008.

Salariile în termeni reali nu au crescut

Alături de agricultură, industria și exporturile nete au fost motoarele care au susținut activitatea economică în al treilea trimestru și pe ansamblul primelor nouă luni, în timp ce consumul, investițiile și construcțiile nu au dat semne de revenire, după cum spun analiștii. Informațiile detaliate privind evoluția componentelor economiei vor fi publicate în 4 de­cembrie.

Consumul nu dă semne de revenire în condițiile menținerii creșterii salariilor reale în apropiere de zero și ascensiunii șomajului.

Exporturile și-au continuat ascensiunea în luna septembrie, crescând cu 16% față de aceeași lună din 2012, iar pe ansamblul primelor nouă luni din 2013 avansul exporturilor a fost de aproape 9%, la

36,5 mld. euro. Și în iulie exporturile au înregistrat o creștere puternică, de 18,1%, ritm care nu s-a mai înregistrat din anul 2011. În septembrie valoarea exporturilor s-a apropiat de maximul atins în iulie, totalizând 4,4 mld. euro. Motorul principal al accelerării exporturilor a fost agricultura, dar și creșterea cererii pentru automobile și componente auto, potrivit analiștilor.

Dinamica favorabilă a exporturilor a fost susținută de cererea externă, atât din partea partenerilor comerciali din Uniunea Europeană (UE), cât și din partea celor din afara UE. În prima jumătate a anului exportul net a avut o contribuție de Ă5,3% la creșterea PIB, consecință a creșterii cu 10,7% a exporturilor de bunuri și servicii corelată cu reducerea volumului importurilor cu 0,9%. Economia a crescut în prima jumătate a anului cu 1,8% comparativ cu semestrul I din 2012.

Când datele sunt sigure se ajustează și prognozele

Unii analiști au început să îmbunătățească estimările privind creșterea economică din acest an spre 2,5-3%, având în vedere anul agricol bun și performanța exporturilor. Anul trecut economia României a crescut cu doar 0,7%.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României pentru acest an la 2,2%, iar pentru 2014 anticipează un avans al econo­miei de 2,4%, estimările fiind ușor mai optimiste față de cifrele anunțate de FMI și Comisia Europeană.

FMI a revizuit în sus estimarea de creștere economică pentru 2013, cu 0,2 puncte procentuale, la 2,2%, datorită producției agricole bune și unui rezultat al exporturilor foarte bun. Pentru 2014 atât FMI, cât și Comisia Europeană anticipează o creștere a economiei românești de peste 2%, motorul principal urmând să fie cererea internă.

Dumitru Miron, decanul Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice

După o perioadă de regres destul de lungă, revenirea economică nu a alimentat și descătușarea încrederii investitorilor sau a celor dispuși să facă achiziții mari și nu cred că această încredere va reveni prea curând. De aceea, impactul performanței economice nu se resimte în salarii, în prețuri sau în nivelul de trai.

Ce spun oamenii de afaceri despre evoluția economiei în T3

Marius Pintea, market manager în cadrul Akzo Nobel Coatings, o companie cu afaceri de 10 milioane de euro

Nu se simte în piață această creștere economică. Am rămas surprins când am văzut datele legate de PIB. Din contră, noi simțim în piață un regres, un declin. Din păcate, agricultura nu poate susține la nesfârșit creșterea. Ar trebui să avem un avans și la construcții și la infrastructură, spre exemplu, pentru a avea o creștere sustenabilă

Liviu Stoleru, directorul general al producătorului de cărămizi Cemacon, cu afaceri de 8 milioane de euro anul trecut

Nu avea cum să se simtă această evoluție a PIB-ului în vânzările noastre, pentru că sectorul materialelor de construcții și al construcțiilor în general nu a avut nicio influență pozitivă asupra PIB (…), ceea ce ar trebui să dea de gândit guvernanților. Dacă aceștia ar găsi soluții de stimulare a creșterii în acest sector, ar declanșa o reacție uriașă în lanț la scara întregii economii naționale.

Cătălin Grigoriu, director general al Comfert Băcău, distribuitor de îngrășăminte cu afaceri de 130 mil. euro/an

Într-un scenariu ideal economia ar trebui să se bazeze pe creșterile aduse din cât mai mult piețe simultan, însă în ultimii ani doar agricultura a adus plusuri. Nu văd în piață nicio revenire, nicio revenire din criză, tot ce văd este numai evaziune și multe nereguli și lipsă de disciplină. Potențial de creștere mai au acum în România doar agricultura, turismul și energia.

Lucian Buzdugan, directorul general al Agricost (fermă de 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei)

În acest an volumul producției a bătut scăderea prețurilor, în 2011 a fost un an cu producții similare în volum, dar atunci prețurile au fost mai mari. În ultimul trimestru se va vedea în PIB și aportul producției de toamnă având în vedere că până la sfârșitul lunii noiembrie se vând cantități importante atât din recolta de porumb, cât și din cea de floarea-soarelui. După scăderea prețurilor la cereale din vară, acum se simte o tendință de revenire.

Ce spun analiștii despre evoluția economiei în T3

Eugen Sinca, analist-șef al BCR

Datele pe trimestrul III au fost în linie cu estimările noastre și am putea caracteriza această creștere economică drept una a contrastelor. Pe de o parte avem cea mai mare creștere a PIB-ului dintre toate țările Uniunii Europene care au raportat date până în prezent, dar pe de alta parte avem o structură dezechilibrată. Agricultura și industria au avut, cel mai probabil, contribuții semnificative la PIB, în timp ce comerțul retail și construcțiile au evoluat dezamăgitor. Estimarea noastră pentru tot anul este de 2,5%, cu posibilitatea de a atinge 3% dacă vom continua să atragem fonduri structurale în ritmul pe care l-am menținut în ultimele șase luni (în medie 350 mil. euro pe lună) și vom investi rapid sumele în infrastructură. Totodată, este important ca sumele atrase de pe piețele financiare de companii de stat sau private, prin listări la bursă și emisiuni de obligațiuni corporative, care se situează în jurul nivelului de 1 miliard de euro numai în ultimele săptămâni, să fie investite cât mai eficient pentru creșterea competitivității.

Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank

În afara agriculturii, care a fost foarte, foarte bună față de anul trecut, performanțele economice sunt sub nivelul din 2012. Fără agricultură, conform estimărilor mele, avansul PIB-ului ar fi fost de doar 0,3%. Cea mai slabă performanță este în sectorul construcțiilor, unde investițiile publice au scăzut foarte mult. Probabil că evoluția bună din agricultură se va vedea și în T4. Pe tot anul, estimez că agricultura va înregistra o creștere de 20% față de anul trecut. Datele prezentate astăzi de INS sunt bune, dar le-aș interpreta cu prudență.

Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank

Estimăm că motorul principal al acestei evoluții pozitive a fost agricultura susținută de recolta foarte bună, dar, de asemenea, și de efectul de bază favorabil important – în T3 2012 scăderea agriculturii a fost de 29,6% an/an. În același timp, ne așteptăm ca industria să aibă în continuare o contribuție importantă la creșterea economică, susținută de cererea externă sănătoasă pentru produsele fabricate în România.

Deocamdată, menținem scenariul de bază privind o creștere economică de 2,3% în 2013. Cu toate acestea, considerăm că balanța riscurilor legate de acest scenariu este înclinată în sus.

Vlad Muscalu, economist-șef la ING Bank

Activitatea în T3 2013 a fost cel mai probabil stimulată puternic de recolta bogată din acest an, dar influența integrală va fi cunoscută pe 4 decembrie, când vor fi anunțate cifrele detaliate. Din acest motiv este probabil ca cifrele anunțate astăzi să fie tratate cu un optimism rezervat. Deși nu ajustăm prognoza noastră privind creșterea economică, ținând cont de eroarea de prognoză, privind cifrele de astăzi România ar putea să înregistreze o creștere economică de circa 2,7% în acest an vs prognoza actuală de 2,5%.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.11.2013